Ministrii europeni ai energiei au aprobat principiile principale ale unui plan de 140 de miliarde de euro pentru a contracara eforturile Moscovei de a priva continentul de gaze naturale, dar diviziunile s-au adancit din cauza reticentei Uniunii Europene de a impune un plafon larg asupra preturilor gazelor naturale pentru consumatori si afacerilor.
Inalti oficiali reuniti la Bruxelles au semnat, in schimb, un plan de introducere a taxelor care sa limiteze efectiv veniturile majoritatii producatorilor de energie electrica fara gaze – cum ar fi cele nucleare si regenerabile – si sa recupereze unele profituri ale companiilor de petrol si gaze. Planul urmareste, de asemenea, sa reduca cererea de energie electrica pe timpul iernii.
Miscarea vine dupa ce au fost detectate scurgeri de-a lungul conductei Nord Stream din Marea Baltica – daune despre care NATO a spus ca sunt rezultatul unui sabotaj. Oficialii europeni au acuzat Rusia ca a purtat un razboi economic impotriva continentului prin intreruperea fluxului de gaz prin Nord Stream. Preturile energiei au crescut, fortand fabricile de otel, topitorii de aluminiu si alte intreprinderi mari consumatoare de energie din Europa sa se inchida.
Oficialii europeni inca cantaresc masuri suplimentare pentru a interveni pe pietele energetice ale blocului, cum ar fi o posibila limitare a pretului gazului care este folosit pentru a produce energie electrica. Cu toate acestea, acele discutii au scos la iveala o divizare puternica intre statele membre ale UE. Italia, Franta, Spania si alte o duzina de tari au cerut o limitare larga a preturilor cu ridicata la gaze in intreaga UE. Germania, motorul economic al blocului, se opune ferm unei astfel de masuri.
Germania a dezvaluit masuri de ajutor care costa pana la 200 de miliarde de euro, echivalentul a aproximativ 196 de miliarde de dolari, pentru a proteja tara de cresterea preturilor la energie. Aceasta miscare a infuriat guvernul italian, care a spus ca abordarea de sine statatoare a Berlinului afecteaza unitatea Europei si impiedica capacitatea altora de a raspunde la criza.
„Pe masura ce ne confruntam cu amenintarile comune, nu putem deveni divizati in functie de spatiul din bugetele noastre nationale”, a declarat premierul italian Mario Dragh. „Trebuie sa aratam un front unit, hotarare si solidaritate, asa cum am facut in sprijinirea Ucrainei”.
Cresterea slaba a Italiei si datoria publica de aproximativ 150% din productia economica limiteaza ceea ce Roma poate face singura. Oficialii italieni se tem ca cheltuielile Germaniei vor crea un avantaj nedrept pentru companiile germane pe piata unica a UE, deoarece alte tari europene nu isi pot permite subventii similare.
Prim-ministrul Italiei, Giorgia Meloni, a sustinut pozitia dlui Draghi. Doamna Meloni, al carui partid a castigat cea mai mare cota de voturi la ultimele alegeri parlamentare din Italia, a promis ca va tine sub control finantele publice ale Italiei. Imprumutarea mai multor bani pentru a-i cheltui in subventii, spune ea, ar trebui sa fie o masura de ultima instanta.
„Niciun stat membru nu poate oferi singur solutii eficiente si pe termen lung fara o strategie comuna, nici macar cei care par mai putin vulnerabili din punct de vedere financiar”, a spus ea.
Oficiali din 15 tari UE au trimis o scrisoare Comisiei Europene in care solicita o plafonare a preturilor cu ridicata la gaze in toata Europa. Criza energetica „provoaca acum presiuni inflationiste insuportabile care ne lovesc puternic gospodariile si afacerile”, se spune in scrisoare.
Comisia a respins ideea unui plafon de pret cu ridicata, avertizand ca ar putea duce la lipsuri daca furnizorii decid sa-si trimita gazele naturale in alta parte. De asemenea, a spus ca un astfel de plafon de pret ar putea pune UE in sarcina extrem de complexa de a decide unde circula gazul in bloc, prin eliminarea diferentelor de pret care incurajeaza companiile sa transporte combustibil in tarile in care acesta este rar.
Forta pentru o interventie ulterioara a venit in momentul in care Suedia si Danemarca au raportat in aceasta saptamana scurgeri de-a lungul conductei Nord Stream despre care oficialii din Europa au spus ca nu au fost cauzate de accident. Evenimentele s-au adaugat la preocuparile din Europa cu privire la securitatea sistemelor energetice ale continentului.
Comisia Europeana a propus un plafon de venituri pentru majoritatea producatorilor de energie electrica fara gaz de 180 de euro pe megawat ora. Acei producatori au castigat profituri mari deoarece preturile energiei electrice de pe piata angro a blocului sunt legate de cei mai scumpi producatori, care sunt in prezent centrale electrice pe gaze naturale. Comisia a estimat ca taxele totale, inclusiv planurile de a reduce profituri mari de la companiile de combustibili fosili, ar putea aduce aproximativ 140 de miliarde de euro si vor fi colectate de guverne si redistribuite gospodariilor si intreprinderilor.
Cu toate acestea, ministrii energiei au parut sa extinda abordarea, permitand guvernelor nationale sa ridice plafonul la peste 180 de euro pe megawat ora. Acordul la care a ajuns vineri le permite capitalurilor sa ia si alti pasi pentru a limita veniturile si pentru a diferentia intre tehnologiile de generare a energiei electrice in aplicarea plafonului, printre alte modificari.
Cererea mai scazuta va „scadea veniturile estimate, dar inseamna ca industria noastra si consumatorii vor plati mai putin”, a spus doamna Simson.
Grupurile industriale care reprezinta producatorii de energie din surse regenerabile au declarat ca schimbarile risca sa creeze un mozaic de politici in intreaga Europa si sa deturneze investitiile in alta parte.
„In acest moment avem nevoie de mai multa Europa si de mai multa stabilitate”, a declarat Ignacio Galan, presedinte si CEO al companiei spaniole de energie regenerabila Iberdrola SA. „Avand in vedere situatia actuala de pe pietele financiare, interventiile neasteptate si fragmentarea ar putea afecta perceptia investitorilor.”
Unii analisti au spus ca chiar si ideea mai directionata a unei limite superioare la nivelul UE a pretului gazului utilizat in producerea de energie electrica ar putea crea probleme.
Simone Tagliapietra, cercetator senior la think tank-ul Bruegel, cu sediul la Bruxelles, a declarat ca sistemul de electricitate interconectat al continentului inseamna ca o limitare a gazului pentru utilizarea energiei electrice ar putea duce la subventionarea de catre guverne a energiei electrice in tarile vecine.
James Huckstepp, seful departamentului de analiza, a declarat ca limitarea preturilor gazelor rusesti si a pretului gazului utilizat pentru a genera electricitate risca sa creasca cererea tocmai atunci cand Europa trebuie sa reduca consumul pentru a economisi combustibilul. In Spania, a spus el, un plafon al preturilor la gazul destinat centralelor electrice a facut ca cererea sa creasca in acest an.
„Daca doriti sa incercati ceea ce a facut Spania la nivel european, veti obtine acelasi rezultat”, a spus domnul Huckstepp. „Ceea ce ati face este sa subventionati preturile energiei pentru utilizatorii finali, iar asta va insemna o cerere mai mare de energie pentru utilizatorii finali. Acest lucru este cu adevarat ingrijorator.”
