Seful Bancii Mondiale a avertizat ca tarile in curs de dezvoltare se confrunta cu o perspectiva pe termen scurt extrem de provocatoare, deoarece incetinirea brusca a cresterii globale creste riscurile unei recesiuni prelungite.
Vorbind, seful Bancii Mondiale, David Malpass a spus ca provocarile pentru lumea in curs de dezvoltare sunt modelate de preturile mai mari la alimente, ingrasaminte si energie cauzate de razboiul din Ucraina, precum si cresterea ratelor dobanzilor, deprecierea monedei si iesirile de capital, care ar putea duce la o lipsa fondurilor necesare pentru a sustine viata oamenilor si activitatile economice.
„Consecinta umana a acestor crize suprapuse este catastrofala”, a spus el.
Banca Mondiala si Fondul Monetar International intentioneaza sa gazduiasca intalniri pentru a discuta incetinirea economica globala si problemele conexe. Oficialii din domeniul finantelor si bancherii centrali din intreaga lume se pregatesc sa se adune pe fondul inflatiei ridicate, cresterii ratelor dobanzilor, cresterii turbulentelor pietei si a efectelor invaziei Ucrainei de catre Rusia.
In timp ce perspectivele de crestere se deterioreaza brusc pentru economiile mai bogate, inclusiv Uniunea Europeana si China, a spus dl Malpass, tarile in curs de dezvoltare se confrunta cu riscuri suplimentare: politicile adoptate de economiile avansate pentru a aborda inflatia si incetinirea economica ar putea lasa capital insuficient pentru natiunile mai sarace.
„Daca politicile fiscale si monetare actuale devin noua normalitate, aceasta implica o absorbtie puternica a capitalului global de catre guvernele avansate, prelungind subinvestitiile in tarile in curs de dezvoltare si impiedicand cresterea viitoare”, a spus el.
„Un pericol presant pentru lumea in curs de dezvoltare este ca incetinirea brusca a cresterii globale se adanceste in recesiune globala”, a spus el.
Riscurile de recesiune cresc.
Activitatea economica in Europa a scazut brusc in septembrie. Banca centrala a Marii Britanii a inceput miercuri achizitii de urgenta de obligatiuni guvernamentale pentru a-si stabiliza piata datoriilor si a preveni criza pensiilor.
Banca Mondiala si-a redus luni prognoza de crestere pentru acest an in China, unde economia se lupta cu o criza imobiliara si cu abordarea guvernului de toleranta zero fata de Covid-19.
Razboiul din Ucraina va costa economia globala 2,8 trilioane de dolari in productie pierduta pana la sfarsitul anului viitor, a anuntat luni Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
Economistii Bancii Mondiale au declarat intr-un raport din 15 septembrie ca economia globala va creste probabil cu 2,9% in acest an, in scadere fata de 5,7% anul trecut. Ei se asteapta ca cresterea sa incetineasca si mai mult, pana la 2,4% anul viitor, inainte de a reveni la 3% in 2024.
Printre natiunile cele mai afectate se numara economiile de piete emergente si in curs de dezvoltare, care se bazeaza pe combustibil si marfuri importate din ce in ce mai costisitoare. Multi se luptau deja cu datorii mari in urma recesiunilor economice legate de pandemie si a unei perioade de bani usori alimentata de rate scazute ale dobanzilor.
Acum, incetinirea cresterii, cresterea ratelor dobanzilor din SUA si intarirea dolarului american strang si mai mult aceste natiuni, starnind ingrijorarile cu privire la potentialul unei crize a datoriilor in tarile cu venituri mici si medii.
Randamentele datoriei pietelor emergente au crescut in ultimele luni, deoarece investitorii le parasesc in favoarea activelor considerate mai sigure. Zeci de natiuni, printre care Sri Lanka, Pakistan, Egipt si Argentina, au apelat la FMI pentru ajutor, impingand suma restante a imprumuturilor institutiei financiare internationale la niveluri record.
In timp ce FMI si Banca Mondiala incearca sa raspunda problemelor economice globale, dl. Malpass se confrunta cu o problema proprie, fiind criticat pentru comentariile sale privind schimbarile climatice.
Activistii pentru clima i-au cerut domnului Malpass sa demisioneze din cauza raspunsului sau de saptamana trecuta la intrebari despre daca arderea combustibililor fosili a dus la incalzirea globala. La o discutie publica despre problemele climatice gazduita de New York Times, el a refuzat sa raspunda direct, spunand: „Nu sunt om de stiinta”.
De atunci, el a cautat sa-si clarifice pozitia, afirmand ca emisiile de gaze cu efect de sera provoaca schimbari climatice. Domnul Malpass, un nominalizat al fostului presedinte Donald Trump, a spus ca nu isi da demisia.
La o intalnire a personalului de la banca de marti, dl. Malpass si-a cerut scuze pentru „performanta sa slaba” la discutia despre clima, potrivit unei persoane familiarizate cu situatia. El a facut remarci similare luni, la intalnirea sa cu Consiliul Bancii Mondiale, a spus aceasta persoana.
In discursul sau de miercuri, dl. Malpass a subliniat rolul activ al Bancii Mondiale in abordarea crizei climatice, mentionand ca aceasta este cel mai mare finantator unic de finantare legata de clima din lumea in curs de dezvoltare si un lider in domenii precum diagnosticarea climatica, reducerea emisiilor de metan. si finantare inovatoare pentru schimbarile climatice.
