Ministrul de Finante indonezian, Sri Mulyani Indrawati, considera ca economia Indoneziei va continua sa se redreseze si sa fie protejata de recesiune in 2023.
Potrivit Agentiei Nationale de Statistica, cresterea economica a Indoneziei in 2022 a fost de 5,31%, depasind tinta de 5,2%. Cresterea a fost determinata in mare masura de consumul intern puternic – cu o crestere de 4,48 la suta – si de comertul international, care a inregistrat un excedent comercial in 31 de luni consecutive si o crestere de 14,93 la suta a exporturilor.
Performanta robusta a Indoneziei indica faptul ca raspunsurile politicii economice la pandemia de COVID-19 au avut succes. Un factor care a jucat un rol in succesul Indoneziei este o clasa de mijloc in crestere cu putere de cumparare. Consumul din clasa de mijloc a sustinut economia Indoneziei pentru o lunga perioada de timp, inclusiv in timpul pandemiei.
Potrivit Bancii Mondiale, persoanele cu cheltuieli zilnice intre 7,75 si 38 USD sunt clasificate ca clasa de mijloc. Acest grup de 52 de milioane de indonezieni este uneori numit clasa de mijloc concreta.
Un alt grup este clasa de mijloc aspiranta sau persoanele care cheltuiesc intre 3,3 si 7,75 USD pe zi. Aproximativ 115 milioane de indonezieni din aceasta categorie nu mai traiesc in saracie, dar inca au nevoie de securitate economica. Concentrarea pe consolidarea si extinderea dimensiunii clasei de mijloc concrete este cruciala in cadrul agendei de redresare economica.
In timpul blocajelor din cauza COVID-19 si al campaniilor de distantare sociala, guvernul a implementat mai multe politici care vizeaza clasa de mijloc pentru a sustine consumul agregat.
De exemplu, restrictiile sociale au facut ca oamenii sa nu cheltuiasca mult in afara caselor lor si sa aiba mai multe economii de cheltuit pentru alte lucruri. Guvernul a decis sa nu impuna o taxa pe valoarea adaugata caselor si masinilor pentru a optimiza puterea de cumparare a clasei de mijloc si pentru a spori increderea. Reducerile de taxe au declansat clasa de mijloc cu mai multe economii de cheltuit pe marfuri reduse. Aceasta politica a afectat vanzarile de case la preturi accesibile in 2021, care au crescut in ciuda recesiunii din 2022.
Potrivit ministrului coordonator al afacerilor economice Airlangga Hartarto, „sectorul imobiliar are un efect multiplicator, atat in ceea ce priveste legatura directa, cat si cea inversa asupra a 174 de subsectoare industriale, fie direct, fie indirect”. Industria imobiliara, care a contribuit la 13,6% din PIB in 2020, angajeaza direct pana la 8,5 milioane de oameni.
In 2021 si 2022, Asociatia industriilor de automobile din Indonezia a raportat ca au fost vandute aproape un milion de masini – o crestere semnificativa fata de putin peste 500.000 de unitati vandute in 2020. Acest lucru indica faptul ca politica a avut succes. Stimularea sectorului auto este cruciala, deoarece este o sursa semnificativa de locuri de munca si investitii, care are efecte multiplicatoare asupra economiei.
In agenda de redresare, guvernul trebuie sa se concentreze pe incurajarea consumului de grupuri concrete din clasa de mijloc, sprijinind in acelasi timp clasa de mijloc vulnerabila. Pentru grupurile din clasa mijlocie si superioara, guvernul poate lua in considerare continuarea politicilor care stimuleaza consumul intern si creeaza efecte multiplicatoare asupra economiei.
Promovarea consumului ar trebui sa sprijine sectoarele turismului si economiei creative. Propunerea ministrului Turismului si Economiei Creative, Sandiaga Uno, de a face zile limitate sarbatori nationale in 2023 ar putea contribui la stimularea sectoarelor turismului si ospitalitatii pe fondul redresarii economice.
Consiliul Mondial pentru Calatorii si Turism indica faptul ca turismul a contribuit cu 5,2% la PIB-ul Indoneziei in 2019. In 2017, industria a creat 12,7 milioane de locuri de munca, reprezentand 10,5% din totalul locurilor de munca la nivel national.
Pentru a mentine cererea interna si a intari consumul gospodariilor, guvernul ar trebui sa implementeze politici care sa mareasca puterea de cumparare a indonezienei, cum ar fi reducerile fiscale pentru industria locuintelor si industria auto, festivalurile nationale cu reduceri si programele de subventii pentru vehicule electrice. Acestea nu numai ca vor contribui la consumul national, ci vor fi si mai bune pentru mediu. Acest lucru este important deoarece consumul anual al gospodariilor reprezinta peste jumatate din PIB-ul Indoneziei si este sursa cresterii din partea cheltuielilor.
Mentinerea ritmului de redresare economica este, de asemenea, esentiala. In 2023, incertitudini precum inflatia, recesiunea globala si tensiunea geopolitica continua sa bantuie multe tari. Aceste provocari trebuie anticipate.
In controlul inflatiei, sunt necesare eforturi sinergice ale guvernului si ale bancii centrale pentru implementarea politicilor prin diferite programe de inovare. Schema lor de impartire a sarcinii pentru finantarea deficitelor de stat ca raspuns la pandemie si la situatiile economice dificile este o provocare, dar poate fi folosita ca o lectie buna invatata.
Pentru populatia vulnerabila sau aspiranta a clasei de mijloc, guvernul trebuie sa se concentreze pe rezolvarea unor probleme mai structurale. Crearea de locuri de munca mai bine platite in sectorul formal este un exemplu de provocare care trebuie abordata. Cresterea locurilor de munca in sectorul formal va oferi lucratorilor din clasa de mijloc mai multa protectie prin stabilitate si acces la beneficiile de asigurari de sanatate.
Guvernul ar putea, de asemenea, sa incurajeze intreprinderile mici si mijlocii sa intre in economia formala, oferind asistenta si stimulente. Acestia pot continua sa ofere transferuri de numerar, formare, educatie, facilitati de sanatate si alt sprijin pentru a-i ajuta sa devina mai rezistenti. Pe termen lung, este esential sa se intreprinda politici care sa se concentreze pe redistribuirea veniturilor viitoare, reducand in acelasi timp decalajul inegalitatii.
