Alegatorii croati merg la urne in cadrul unor alegeri parlamentare cu mize mari care ar putea schimba in mod semnificativ pozitia pro-occidentala a tarii cu privire la probleme, inclusiv sprijinul european pentru Ucraina in lupta sa impotriva Rusiei. Sondajele sugereaza ca Uniunea Democrata Croata (HDZ) conservatoare a premierului, Andrej Plenkovic, si-ar putea pierde majoritatea in fata unei coalitii conduse de social-democrati condusa de presedintele populist, Zoran Milanovic, care nu este oficial candidat.
In ciuda scandalurilor de coruptie, pro-europeanul Plenkovic, care este prim-ministru din 2016, parea confortabil asigurat de un al treilea mandat consecutiv, pana cand Milanovic si-a anuntat provocarea surpriza luna trecuta.
Decizia deschisa a presedintelui a socat tara, a declansat un razboi amar de cuvinte intre cei doi rivali de multa vreme si a transformat o cursa previzibila intr-o afacere mult mai stransa, desi instanta suprema a Croatiei i-a interzis lui Milanovic sa candideze.
Curtea Constitutionala a decis la 18 martie ca presedintele trebuie mai intai sa demisioneze, deoarece activitatile politice de partid erau incompatibile cu functia in principal ceremoniala, ceea ce l-a determinat sa-i numeasca pe judecatori „tarani” si judecata lor „analfabeta”.
Cu toate acestea, Milanovic a refuzat sa inceteze campania impotriva HDZ, promitand ca coalitia sa Rivers of Justice, daca va iesi victorioasa din scrutin, va duce o „lupta fara compromisuri impotriva coruptiei” si va creste salariile si pensiile.
Presedintele, care a spus ca va demisiona pentru a deveni sef al guvernului in cazul in care Partidul Social Democrat (SDP) va castiga, se opune, de asemenea, ajutorului suplimentar pentru Ucraina, starnind temeri ca Croatia s-ar putea alinia cu mai multi membri ai UE prietenosi cu Moscova, cum ar fi Ungaria si Slovacia.
HDZ a dominat in mare masura politica Croatiei de la independenta tarii fata de Iugoslavia in 1991, supravegheand aderarea acesteia la UE si zona euro. Croatia a inregistrat o crestere economica de 2,8% anul trecut, cu mult peste media UE.
Dar opozitia fata de ceea ce multi critici vad ca un model de coruptie si nepotism a crescut, odata cu numirea recenta a lui Plenkovic in functia de procuror general al unui judecator de rang inalt afiliat HDZ, Ivan Turudic, starnind proteste de strada.
Ivan Rimac, profesor de drept la Universitatea din Zagreb, a declarat ca in timpul celor doua mandate ale lui Plenkovic, aproximativ 30 de ministri au parasit guvernul din cauza acuzatiilor de coruptie in cazuri inclusiv utilizarea abuziva in serie a fondurilor UE si pierderi de catre companiile publice.
Presedintele SDP, Peda Grbin, a declarat: „Cand, dupa 17 aprilie, vom avea sansa de a forma un guvern, Croatia nu va mai fi la fel – nu numai pentru ca nu va exista furt de stat, ci pentru ca avem grija de problemele reale cu care se confrunta cetatenii nostri.”
Sondajele sugereaza ca HDZ va pierde sase dintre deputati, pentru un total de 60 in parlamentul cu 151 de locuri. Acest lucru nu ar fi suficient pentru a-si mentine majoritatea subtire cu parlamentari minoritari etnici si diasporei carora li se garanteaza un rol in guvern in conformitate cu legea croata.
Se preconizeaza ca SDP va castiga aproximativ 44 de locuri, cu trei mai multe decat in 2020, cu Miscarea Patriei anti-imigratie de dreapta pe cale sa ajunga pe locul al treilea cu 14, iar partidul ecologic Mozemo cu noua, facand drepta si Verzii sa faca regi.
Plenkovic, in varsta de 54 de ani, a spus recent ca un vot pentru HDZ inseamna „stabilitate, securitate si dezvoltare”, adaugand: „Chiar daca au fost greseli, le reparam… Ceea ce avem este energie, entuziasm, devotament si dragoste pentru patria noastra. ”
Cel mai longeviv prim-ministru al tarii, care a studiat dreptul si a fost postat ca diplomat la Bruxelles si Paris, l-a acuzat in repetate randuri pe Milanovic ca a incalcat constitutia, ca foloseste un limbaj nepotrivit si ca adaposteste „viziuni pro-ruse”.
Milanovic, care a fost prim-ministru din 2011 pana in 2016, l-a numit pe Plenkovic un „mincinos”, un „fals politic” si un „baiat de comisie” pentru presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Personajul meu nu este usor, dar nu voi ramane tacut”, a scris el intr-o postare recenta pe Facebook, angajandu-se sa „formeze un guvern de salvare nationala”.
