In vizita sa din noiembrie 2022 la Moscova, ministrul indian al Afacerilor Externe Subrahmanyam Jaishankar a declarat ca „India va continua sa cumpere petrol rusesc, deoarece este avantajos pentru tara”. Cumpararea petrolului rusesc este avantajoasa atat din punct de vedere economic, cat si strategic pentru India. Petrolul rusesc are un pret redus, ceea ce aduce beneficii Indiei, deoarece importa 85% din petrolul pe care il consuma.
Achizitiile de petrol din India ajuta, de asemenea, la stabilizarea economiei ruse pe fondul sanctiunilor occidentale din cauza razboiului din Ucraina. India vede Rusia ca un „partener stabil si testat in timp” si saluta o ordine globala multipolara care include Rusia. Aceasta pozitie este contrara multor tari occidentale care doresc sa vada Rusia invinsa.
Cand sanctiunile occidentale au inceput sa paralizeze economia rusa in aprilie, Moscova a oferit Indiei la preturi reduse petrol de pana la 35 de dolari pe baril la preturile de dinainte de razboi. De asemenea, Rusia a fost de acord initial sa resusciteze mecanismul comercial „rupie-ruble” din perioada Razboiului Rece, care ar ajuta-o sa ocoleasca sanctiunile.
Ponderea Rusiei din importurile de petrol din India a crescut de la 2% in februarie 2022 la 23% in noiembrie, deplasand Irakul si Arabia Saudita din fruntea listei. India are putine optiuni, deoarece petrolul din Asia de Vest a fost redirectionat catre piata europeana pentru a usura impactul decuplarii economiilor europene de Rusia.
Dar, in practica, Rusia este inca reticenta in a utiliza mecanismul rupie-roula pentru petrol din cauza dezechilibrului sau comercial in crestere cu India, cerand in schimb plata in euro sau dirhami din Emiratele Arabe Unite. Aceasta disputa nu a fost inca rezolvata, asa ca dolarul este inca folosit pentru tranzactiile petroliere rusesti.
India este al treilea cel mai mare importator de petrol din lume. Orice deturnare a surselor sale traditionale de petrol catre tarile europene avansate din punct de vedere economic ar putea duce la concurenta si la preturi mai mari, ceea ce are potentialul de a face ravagii asupra economiei indiene deja aflate in dificultate. Tarile europene isi pot permite sa plateasca o prima mai mare pentru petrolul din Asia de Vest pe care India nu o poate egala. Factura de import de titei a Indiei in anul financiar 2021-2022 a fost de 119 miliarde USD, cea mai mare din cosul sau de import.
India a incercat sa-si reduca dependenta de petrol de regiunea Golfului pentru a evita repercusiunile geopolitice daca statele din Golf ar folosi petrolul ca arma strategica. Stramtoarea volatila Hormuz si apropierea Pakistanului de statele din Golf au fost, de asemenea, preocupari pentru New Delhi.
Intr-o era a „onshoring si friendshoring”, statele desfasoara comert cu marfuri strategice cu prietenii si aliatii lor pentru a se proteja de vulnerabilitati geopolitice. India a folosit aceasta strategie de aproape doua decenii de la conflictul Kargil din 1999, cand India si Pakistanul s-au angajat intr-o incaierare militara pentru controlul ghetarului Siachen. In timpul conflictului, Arabia Saudita, un important furnizor de petrol al Indiei, a vandut Pakistanului petrol subventionat.
In 1998, cand fostul prim-ministru pakistanez Nawaz Sharif se gandea sa efectueze un test nuclear ca raspuns la testele nucleare Pokhran II din India, Arabia Saudita ar fi promis 50.000 de barili de petrol pe zi pentru a ajuta Islamabad sa infrunte orice eventuale sanctiuni. Acest lucru a generat teama ca statele din Golf ar putea bloca aprovizionarea cu petrol a Indiei in cazul unui razboi cu Pakistanul.
Strategia de diversificare a petrolului din New Delhi s-a confruntat initial cu vant in contra, deoarece China depaseste licitatia Indiei pentru campuri petroliere profitabile. Corporatia indiana de petrol si gaze naturale (ONGC) a pierdut in fata unui consortiu chinez pentru un zacamant de petrol din Angola in 2006 si pentru zacamantul petrolier gigant Kashagan din Kazahstan in 2013.
Dar strategia de „prieten-shoring” a Indiei a functionat bine. ONGC Videsh Limited a achizitionat un pachet de actiuni la blocurile 127 si 128 ale Vietnamului din bazinul Phu Khanh din contestata Marea Chinei de Sud in 2006. Desi explorarea petrolului a fost oprita din cauza rezistentei chineze, India si-a extins participatia in blocuri de mai multe ori.
Rusia a fost un partener energetic de lunga durata pentru India. ONGC Videsh Limited a facut o investitie de 1,7 miliarde de dolari in 2001 pentru o participatie de 20% in zacamantul de petrol intins Sakhalin-1 din Orientul indepartat al Rusiei, productia incepand cu 2006. Inainte de criza din Ucraina, Sakhalin-1 producea 220.000 de barili de petrol pe zi, ONGC vanzand cota sa de petrol mai ales pe piata internationala.
India a investit, de asemenea, miliarde de dolari in sectorul petrolului si gazelor din Rusia. A cumparat o participatie de 100% la Imperial Energy Corporation din Rusia, impreuna cu o participatie de 26% in zacamantul petrolier Vankorneft din nordul Rusiei si un pachet de 29,9% in zacamantul petrolier Taas-Yuryakh din Siberia.
In septembrie 2019, India si Rusia au lansat un coridor energetic Vladivostok-Chennai pentru a stimula cooperarea energetica dintre cele doua tari. Cu petrolul din zacamantul petrolier Sakhalin, New Delhi se afla intr-o pozitie ferma de a-si continua cooperarea energetica cu Rusia, in ciuda presiunilor din partea Occidentului de a lua o pozitie aliniata intereselor occidentale.
Rusia a devenit cel mai de incredere partener energetic al Indiei intr-o era in care comertul este din ce in ce mai des folosit ca arma strategica.
