Lipsa de calciu, de obicei, nu are simptome in stadiile incipiente si, pe masura ce starea progreseaza, incep sa apara diverse semne si simptome, cum ar fi slabiciune osoasa, risc crescut de fracturi, sensibilitate dentara si palpitatii ale inimii. In plus, o lipsa de calciu pentru o perioada lunga de timp ar putea duce la dezvoltarea unor boli, precum osteopenia si osteoporoza la adulti si rahitismul la copii.
Calciul este un mineral fundamental pentru buna functionare a sistemului nervos, a inimii, a muschilor, a oaselor si a dintilor si este prezent in diverse alimente, atat de origine animala, cat si de origine vegetala, si trebuie consumat zilnic pentru a mentine o cantitate adecvata de calciu corpul.
Simptomele deficitului de calciu
Simptomele deficientei usoare de calciu sunt:
- Spasme musculare;
- Crampe, in principal la nivelul picioarelor;
- Furnituri la maini, picioare si fata.
Daca lipsa de calciu progreseaza si este moderata, pot aparea alte simptome, inclusiv:
- Pierderea memoriei;
- Confuzie;
- depresie;
- Halucinatii;
- Oasele slabe cu risc crescut de fractura;
- Iritabilitate, nervozitate si anxietate;
- Cresterea tensiunii arteriale;
- Cariile si problemele frecvente ale dintilor.
Cand hipocalcemia este usoara, de obicei nu genereaza simptome, asa ca acestea incep sa apara odata ce progreseaza si se agraveaza.
In cazuri mai severe, deficienta de calciu poate provoca convulsii, aritmie, insuficienta cardiaca congestiva, laringospasm si rigiditate si spasme musculare (tetanie).
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticul deficitului de calciu se pune de catre medic printr-o evaluare a simptomelor prezente si/sau prin efectuarea unui test de sange pentru cuantificarea cantitatii de calciu din sange, hipocalcemia fiind atunci cand aceasta valoare este sub 8,8 mg/dL.
De asemenea, puteti solicita un test imagistic osos pentru a identifica daca exista probleme osoase, cum ar fi osteomalacia sau rahitismul, numit densitometrie osoasa. Aflati mai multe despre cum se efectueaza densitometria osoasa.
In plus, medicul poate comanda si alte teste pentru a determina cauzele posibile, cum ar fi un test de sange care masoara concentratia de magneziu, fosfor, PTH sau vitamina D din organism.
Cauzele deficitului de calciu
Principalele cauze ale deficitului de calciu sunt:
- Deficit de vitamina D: Aceasta vitamina este cruciala pentru absorbtia calciului in intestin. O deficienta a acestei vitamine poate duce la o scadere a absorbtiei calciului, rezultand hipocalcemie;
- Tulburari ale glandei paratiroide: glanda paratiroida este responsabila pentru reglarea nivelului de calciu din organism. Daca aceste glande produc prea mult sau prea putin hormon paratiroidian (PTH), acesta poate provoca dezechilibre ale nivelului de calciu, ceea ce poate duce la hipocalcemie;
- Aportul redus de alimente bogate in calciu : dietele vegetariene stricte sau dezechilibrate care restrictioneaza consumul acestor alimente pot cauza si carenta acestui mineral;
- Insuficienta renala – Rinichii joaca un rol important in reglarea nivelului de calciu din organism. Insuficienta renala poate duce la acumularea de fosfat in sange, care afecteaza negativ nivelul de calciu;
- Probleme de absorbtie intestinala: unele afectiuni precum boala celiaca, boala inflamatorie intestinala si chirurgia bariatrica pot interfera cu absorbtia corecta a calciului in intestin, provocand o deficienta de calciu in organism;
- Deficienta de magneziu: Magneziul este un mineral esential pentru absorbtia si metabolismul corespunzatoare a calciului.
In plus, utilizarea anumitor medicamente, precum diureticele, anticonvulsivantele sau bifosfonatii, precum si boli precum pancreatita acuta sau hipotiroidismul pot provoca, de asemenea, o lipsa de calciu in organism.
Cum se efectueaza tratamentul
Tratamentul deficitului de calciu va depinde de cauza, motiv pentru care trebuie indicat de medicul curant. De obicei, aceasta poate implica utilizarea de suplimente orale de calciu. Vedeti cand sa luati supliment de calciu.
In cazuri mai severe, medicul poate recomanda spitalizarea pentru calciu intravenos. Cand cauza se datoreaza unei boli, medicul trebuie sa indice tratamentul adecvat si individualizat pentru tratarea acesteia.
In plus, este de asemenea important sa crestem consumul de alimente bogate in calciu, precum iaurtul, laptele, branza, spanacul, tofu si broccoli, de exemplu, si ar trebui incluse intr-o dieta variata si echilibrata. Aflati ce alimente sunt bogate in calciu.
De asemenea, ar trebui sa cresteti consumul de alimente bogate in vitamina D, cum ar fi pestele, laptele si ouale si/sau sa va expuneti la soare cateva minute pe zi, deoarece aceasta vitamina este sintetizata si in piele, precum si practica. activitate fizica regulata, deoarece aceasta creste absorbtia si fixarea calciului in oase.
