Pe masura ce invazia sangeroasa a Ucrainei de catre presedintele Vladimir Putin continua, creste presiunea pentru a desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului, o miscare care ar aplica noi sanctiuni Moscovei si ar pune-o pe o lista scurta de tari pe care SUA le trateaza ca niste paria. Dar, in timp ce conduita atroce si agresiva a Rusiei in Ucraina merita atat condamnarea, cat si un raspuns ferm, desemnarea unui sponsor de stat este instrumentul gresit la momentul nepotrivit.
Presedintele Joe Biden a rezistat sa faca acest pas. Cu toate acestea, Congresul, sub indrumarea conducerii superioare, inclusiv a presedintelui Nancy Pelosi, merge inainte, cu proiecte de lege atat in Camera, cat si in Senat care ar desemna Rusia legislativ. Acest lucru ar impiedica viitoarele eforturi de pace si ar avea alte efecte contraproductive, fara a face nimic pentru a intari mana Kievului in a respinge agresiunea rusa.
Ce ar face desemnarea?
Aceasta declanseaza controale la export si pune frana asistentei externe si accesului la reducerea datoriilor. Poate pune in miscare sanctiuni care pot ajunge la penalizarea entitatilor si persoanelor care fac comert cu statul sanctionat. De asemenea, limiteaza dreptul unui stat desemnat la imunitate suverana, facandu-l mai vulnerabil la procesele in instante din SUA. Dar poate cea mai importanta este stigmatizarea pe care o creeaza: deoarece SUA utilizeaza sponsorizarea statului pentru a eticheta o tara drept o proscrisa, atat firmele americane, cat si cele din afara SUA tind sa se fereasca de persoanele desemnate, chiar si atunci cand nu li se cere tehnic sa faca acest lucru.
Un stat care sponsorizeaza desemnarea terorismului poate parea o pedeapsa potrivita pentru atacul Rusiei asupra Ucrainei, dar din mai multe motive, probabil ca s-ar intoarce inapoi.
In primul rand, desemnarea sponsorului de stat este un instrument prea clar pentru a fi folosit cu Rusia, o tara cu care SUA trebuie inca sa lucreze pe scena globala. Legislatorii ar trebui sa se uite la tarile aflate deja pe lista de sponsorizari de stat – Cuba, Coreea de Nord, Iran si Siria: toate acestea sunt tari cu care SUA nu are legaturi oficiale sau comerciale. Cu toate frictiunile pe care SUA le au cu Rusia, nu este inca in acel moment si nici nu ar trebui sa-si doreasca sa fie. Desi sunt din ce in ce mai tensionate, relatiile diplomatice dintre SUA si Rusia persista si raman esentiale pentru gestionarea crizelor globale. La Consiliul de Securitate al ONU si in alte foruri multilaterale, SUA si Rusia nu au de ales decat sa lucreze impreuna pentru sustinerea a zeci de misiuni de pace ale ONU, ajutor transfrontalier pentru Siria, negocieri de pace in conflicte precum Libia si Yemen si nenumarate alte proiecte. Chiar si diplomatia bilaterala discreta, cum ar fi negocierile actuale privind incarcerarea jucatorului WNBA Brittney Griner si a lui Paul Whelan (a carui sora s-a opus public masurii) ar putea fi pusa in pericol de o desemnare.
In al doilea rand, parlamentarii ar trebui sa ia in considerare implicatiile pentru razboiul Rusiei in Ucraina. In timp ce negocierile par greu de imaginat dupa actiunile recente de escaladare ale Rusiei, pastrarea spatiului pentru ca partile sa se intoarca la masa si sa negocieze un acord cu care Kievul poate trai trebuie sa ramana un obiectiv de varf, mai ales avand in vedere sansele inca incerte ca ambele parti sa castige o victorie. da in jos victoria militara. Desemnarea va face acest lucru mai dificil. Rusia va dori cu siguranta ridicarea acestei sanctiuni inainte de a fi de acord cu orice viitor acord de pace, dar un stat sponsor al desemnarii terorismului este notoriu lipicios. Pentru a o ridica, o viitoare administratie ar trebui sa castige sprijinul unui Congres influentat de dovezi tot mai mari ale atrocitatilor rusesti si de sentimentul public corespunzator. Ca chestiune juridica, ar trebui, de asemenea, sa arate ca comportamentul Rusiei, sau liderul sau,
Exista, de asemenea, un unghi de litigiu, deoarece desemnarea ar limita imunitatea suverana a Rusiei in instantele din SUA si ar deschide-o proceselor intentate de reclamantii americani. Cazurile impotriva altor state sponsori ai terorismului au durat ani de zile, au ridicat perspectiva unor recompense in miliarde de dolari si au complicat serios eforturile de a ridica desemnarea. In cazul Rusiei, astfel de litigii ar putea crea obstacole suplimentare pentru orice viitoare negocieri de pace. De asemenea, ar putea reduce suma totala disponibila pentru victimele ucrainene ca despagubire pentru crimele de razboi daca urmeaza procese cu succes.
In al treilea rand, proiectele de lege din Congres ar tulbura in mod inutil sensul termenului „terorism”. Proiectul de lege pare sa echivaleze presupusele crime de razboi comise de trupele ruse si activitatile desfasurate de statul rus cu „terorismul” in sensul statutului de desemnare. In mod traditional, SUA au cautat sa distinga terorismul, definit in general ca violenta politica intreprinsa de actori nestatali, de ostilitatile conduse de serviciile de securitate de stat – chiar daca acestea incalca legile razboiului. Incetosarea celor doua concepte risca sa se stabileasca un precedent care intinde in mod inutil un termen deja prea intins, expunand in viitor SUA si partenerii sai la tipuri similare de desemnari de catre adversari.
In al patrulea rand, pentru milioanele de civili ale caror vieti au fost schimbate de razboi, atat in Ucraina, cat si pentru cei afectati de consecintele economice din intreaga lume, aceasta miscare ar putea ingreuna viata. Dupa cum sa mentionat, desemnarile anterioare de terorism au facut ca relatiile cu statul listat sa fie extrem de toxice. Acordurile care atenueaza costurile umanitare ale razboiului, cum ar fi acordul cu cereale sustinut de ONU, ar fi mai greu de ajuns daca intreprinderile si organizatiile de asistenta se tem ca facilitarea livrarii de marfuri provenite din Rusia le-ar expune la riscuri legale sau reputationale. Desi este greu de anticipat undele de soc economic care ar putea decurge din desemnare, deoarece economia Rusiei este mult mai mare decat cea a oricarei alte tari desemnate anterior,
In al cincilea rand, natura unei desemnari din SUA si criteriile asociate in general cu eliminarea de pe lista pot spori si ingrijorarile Rusiei ca politica SUA vizeaza de fapt schimbarea regimului. Intrucat una dintre cele doua cai statutare de inlaturare implica o schimbare a conducerii tarii desemnate, Putin ar putea interpreta o desemnare ca un apel deschis la schimbarea guvernului Rusiei – un semnal periculos de a trimite un adversar cu arme nucleare si unul pe care Biden l-a evitata cu grija sa ia.
In cele din urma, pentru toate riscurile si costurile pe care le-ar prezenta desemnarea, probabilitatea ca aceasta sa reuseasca sa schimbe in mod semnificativ cursul Rusiei este extrem de scazuta. Sanctiunile intense, investigatiile privind crimele de razboi si condamnarea internationala a actiunilor Rusiei nu l-au descurajat pana acum pe Putin; este greu de imaginat ca aceasta lista a terorismului va fi paharul care va sparge in cele din urma hotararea Moscovei de a continua razboiul.
Deci, ce ar trebui sa faca Congresul?
Cea mai buna modalitate prin care Congresul poate trimite un mesaj de condamnare a presupuselor atrocitati rusesti este sa sprijine eforturile pe care administratia le intreprinde deja pentru a asigura raspunderea pentru acestea. Sprijinul pentru activitatile curente de investigatie ucrainene si strangerea de dovezi privind crimele de razboi poate facilita cauzele in justitie nationale si internationale atunci cand acestea devin posibile.
Parlamentarii de rang inalt au semnalat deja ca sprijina administratia in aceste eforturi, dar o modalitate prin care si-ar putea face si mai clar sprijinul pentru responsabilitate ar fi sa inchida o lacuna in schema statutara a SUA de urmarire penala a criminalilor de razboi. Legea Crimelor de Razboi din 1996 impune pedepse penale pentru crimele de razboi, inclusiv incalcari grave ale Conventiilor de la Geneva, care sunt comise de catre sau impotriva cetatenilor americani sau membrilor fortelor armate ale SUA. Modificarea acestuia pentru a permite urmarirea penala a cetatenilor straini prezenti in SUA ar trimite un semnal de solidaritate Ucrainei si ar clarifica faptul ca SUA se considera parte a — mai degraba decat o exceptie de la — sistemul international de justitie penala.
Pana acum, raspunsul SUA la razboiul Rusiei din Ucraina a fost remarcabil pentru ca este in egala masura robust si prudent. Congresul nu ar trebui sa-l indeparteze cu o desemnare care risca atat de mult. Cea mai promitatoare cale de urmat este ca SUA sa-si urmeze cursul actual: sprijinirea Ucrainei cu arme si fonduri si intarirea eforturilor globale de responsabilitate, indepartand in acelasi timp politicile care risca sa dauneze in continuare Ucrainei si lumii in general.
