Termenii comerciali ai Japoniei – pretul exporturilor in raport cu pretul importurilor – s-au inrautatit timp de noua trimestre consecutive dupa al doilea trimestru al anului 2020. Conturile nationale au aratat ca preturile de import au crescut cu 60,7%, in timp ce preturile de export au crescut doar cu 27,7% in aceeasi perioada. perioada.
Motivele pentru aceasta au fost duble. A existat o crestere a preturilor marfurilor din cauza atat redresarii economiei globale in urma pandemiei de COVID-19, cat si socul de oferta rezultat din invazia Ucrainei de catre Rusia. Celalalt motiv a fost deprecierea yenului care a rezultat din aplicarea politicilor de inasprire monetara de catre Statele Unite si Europa, in timp ce Japonia a mentinut o politica monetara laxa.
Inrautatirea conditiilor comerciale a afectat venitul national al Japoniei. Aceasta pierdere de venit a fost echivalenta cu 4,6% din venitul national brut real (VNB). Deoarece contributia cresterii PIB-ului real la rata de crestere a VNB-ului real in aceasta perioada a fost de 8,8%, mai mult de jumatate din contributia cresterii PIB-ului real a fost subminata de pierderea comerciala.
Totodata, o parte din pierderea din tranzactionare a fost compensata de cresterea venitului net primit din strainatate. Cresterea ratelor dobanzilor in strainatate si deprecierea yenului au contribuit la cresterea VNB-ului real cu 3% in timpul perioadei.
Dar povara pierderilor comerciale a cantarit foarte mult economia japoneza, a carei redresare dupa pandemia de COVID-19 a fost lenta in comparatie cu alte economii. In special, consumul privat a fost foarte descurajat de cresterea inflatiei, care a inregistrat un varf al indicelui preturilor de consum de consum (IPC) la 4,3% in ianuarie 2023. Nivelul consumului privat atins in primul trimestru al anului 2020 nu si-a revenit pana primul trimestru al anului 2023.
Investitiile in afaceri au ramas, de asemenea, scazute din cauza incertitudinii legate de perspectivele de crestere viitoare. Ca urmare a cererii interne slabe, IPC-ul de baza, care exclude alimente si energie, a ramas sub 2% in timpul perioadei. Intrucat 2% este tinta IPC a Bancii Japoniei, aceasta nu a putut sa-si schimbe pozitia de politica monetara chiar si atunci cand economia s-a confruntat cu o rata generala a inflatiei care a depasit patru%.
In schimb, guvernul a preluat controlul asupra politicii fiscale pentru a atenua impactul cresterii preturilor materiilor prime, in special a preturilor la energie. Au fost acordate subventii companiilor petroliere angro din ianuarie 2022 si companiilor de electricitate si gaze urbane din ianuarie 2023, astfel incat acestea sa-si poata limita preturile cu amanuntul. In timp ce politicile de contracarare a cresterii preturilor ar fi putut fi mai directionate si in concordanta cu eforturile de reducere a consumului de energie si a emisiilor de gaze cu efect de sera, politicile de plafonare a preturilor au fost alese ca masuri de urgenta.
Pentru a face fata deprecierii yenului, guvernul a intervenit si pe piata valutara pentru a sustine yenul. Interventiile care au avut loc la sfarsitul anului 2022 au fost primele interventii de sprijinire a yenului din iunie 1998.
Desi aceste actiuni costisitoare au fost intreprinse pentru a proteja Japonia de socurile externe, abia dupa ce preturile materiilor prime au atins in cele din urma varful in al treilea trimestru al anului 2022, termenii schimbului au inceput sa se imbunatateasca treptat. Castigurile comerciale acumulate de atunci pana in al doilea trimestru al anului 2023 s-au ridicat la 1,7% din VNB real incepand cu al treilea trimestru din 2022. Acest lucru a determinat, de asemenea, sa incetineasca rata generala a inflatiei IPC la 3,2% in august 2023.
Situatia pe termen scurt pare sa se fi imbunatatit, dar raman cateva preocupari. Anticiparea ca politica monetara a Japoniei va continua sa se abate de cea a altor economii a facut ca yenul sa inceapa sa se deprecieze din nou in mai 2023, ceea ce a compensat o parte din impactul pozitiv al scaderii preturilor materiilor prime.
Daca economia mondiala isi recapata impulsul de crestere sau daca are loc un soc extern, tendintele de pe piata de marfuri pot fi inversate cu usurinta si preturile ar putea creste din nou. Economia japoneza – care este foarte dependenta de comert si vulnerabila la schimbarile din economia globala – va fi usor afectata de aceste evolutii. Munca de mult asteptata de reformare a economiei Japoniei pentru a-si consolida rezistenta nu a avut loc inca.