Contextul de securitate contemporan a accentuat dilema Japoniei cu privire la armele nucleare. Japonia este inconjurata de cativa vecini cu arme nucleare si depinde de descurajarea extinsa a SUA mai degraba decat de propria sa descurajare nucleara. O oportunitate a fost incorporata in rolul Japoniei de presedinte al G7 pentru summitul din 2023 de la Hiroshima, locul atacului nuclear din 1945 si circumscriptia electorala a primului ministru Fumio Kishida.
Dilema este una cu care Japonia se confrunta de zeci de ani. In 1967, pe atunci prim-ministrul Eisaku Sato a introdus Cele Trei Principii Non-Nucleare, adoptate de Dieta, declarand ca Japonia nu va detine, nu va produce sau nu va introduce arme nucleare. In 1968, Sato a reafirmat acest obiectiv in cei patru piloni ai politicii nucleare, adaugand angajamente de a lucra pentru dezarmarea nucleara globala, utilizarea pasnica a energiei nucleare si dependenta continua de descurajarea extinsa a SUA.
In 1976, Japonia a ratificat Tratatul de neproliferare (TNP) si in 1997 Tratatul de interzicere completa a testelor nucleare. Japonia a prezentat in mod constant proiecte de rezolutie care sprijina activitatile de dezarmare catre Adunarea Generala a ONU si a participat la programe precum Initiativa de neproliferare si dezarmare.
Dar dezbaterea interna a persistat. O serie de politicieni de rang inalt – inclusiv un fost ministru si viceministru al apararii si un lider proeminent al opozitiei – si-au exprimat ingrijorarea cu privire la lipsa Japoniei de propria sa descurajare nucleara, in special impotriva Chinei. Fostul secretar-sef al cabinetului Yasuo Fukuda a sustinut ca modificarea celor Trei Principii non-nucleare este „probabila”, dupa ce adjunctul sau a declarat ca detinerea de arme nucleare tactice ar fi constitutionala.
O Coreea de Nord cu arme nucleare a starnit remarci similare. In 2006, dupa primul test nuclear din Coreea de Nord, presedintele Consiliului de Cercetare Politica al Partidului Liberal Democrat, Shoichi Nakagawa, a propus o discutie publica despre achizitionarea de arme nucleare. In 2017, fostul ministru al apararii Shigeru Ishiba a propus gazduirea armelor nucleare americane pe pamantul japonez, dar a fost demis de ministrul apararii la acea vreme.
In ciuda capacitatilor sale tehnice, Japonia a continuat sa evite achizitiile, bazandu-se in schimb pe umbrela nucleara a Statelor Unite. Dilemele de securitate ale Japoniei s-au intensificat recent, pe masura ce liderii si publicul percep o belicositate sporita din partea vecinilor sai cu arme nucleare. Testele nucleare si de rachete recurente ale Coreei de Nord, de rafinament crescand, in vecinatatea Japoniei, impreuna cu amenintarile verbale directe, necesita uneori evacuarea civililor japonezi.
In retorica sa nucleara agresiva, Rusia presedintelui Vladimir Putin seamana cu Coreea de Nord si a suspendat negocierile privind tratatul de pace cu Japonia asupra Teritoriilor de Nord. De asemenea, Japonia considera ca imbratisarea „fara limite” a Chinei a lui Putin si diplomatia „razboinic-lupului” au inlocuit „ascensiunea pasnica” a Chinei. Activitatile militare ale Chinei de Est si Marea Chinei de Sud si tragerea de rachete balistice in zona economica exclusiva a Japoniei au escaladat tensiunile. La fel de ingrijoratoare este abandonarea de catre China a capacitatii sale minime de descurajare nucleara de aproximativ 400 de focoase nucleare, care se estimeaza ca va creste la 1500 pana in 2035.
Retorica nucleara a lui Putin l-a determinat chiar si pe presedintele chinez Xi Jinping sa ceara comunitatii internationale „sa se opuna in comun folosirii sau amenintarilor cu folosirea armelor nucleare”. Invazia Ucrainei de catre Rusia a reaprins preocuparile Japoniei, fostul prim-ministru Shinzo Abe incurajand o discutie nationala cu privire la acordurile de partajare a armelor nucleare cu Statele Unite. Dar Kishida, impreuna cu ministrul Apararii, Nobuo Kishi, au exprimat ca un astfel de aranjament este „inacceptabil avand in vedere pozitia [Japonia] de a mentine Cele Trei Principii Nenucleare”.
Durabilitatea angajamentului Japoniei de a respecta TNP ridica o consideratie importanta. Unii analisti de securitate au prezis ca Japonia va cauta propria sa descurajare nucleara in tandem cu nuclearizarea a trei dintre vecinii sai. Cu toate acestea, abtinerea nucleara veche de zeci de ani a Japoniei sfideaza acele predictii, care au neglijat alte consideratii.
La inceputul Razboiului Rece, angajamentul Japoniei fata de interdependenta economica globala a acordat prioritate stabilitatii si accesului la piata globala. Acest lucru a modelat stimulentele de a ramane un stat fara arme nucleare si de a reduce riscurile pentru economia sa. De asemenea, Japonia a plafonat cheltuielile de aparare la 1% din PIB. In timp ce pana in 2020 China a depasit Statele Unite ca principala piata de export a Japoniei, Japonia se baza in continuare pe descurajarea extinsa a SUA, in ciuda propriilor capacitati tehnologice.
Spre deosebire de Coreea de Sud, opinia publica japoneza ramane opusa achizitionarii de arme nucleare. Un sondaj national din 2019 a constatat ca 75% dintre respondenti au sustinut ratificarea Tratatului privind interzicerea armelor nucleare.
Pentru a linisti publicul, liderii Japoniei au lansat cea mai mare expansiune militara din 1945. In timp ce articolul 9 din Constitutie a renuntat celebru la dreptul de a mentine fortele militare, in 2015, Dieta a votat pentru a permite fortelor japoneze sa se desfasoare peste ocean pentru a-si apara aliatii. In 2017, plafonul de 1% din PIB pentru cheltuielile de aparare a fost inlocuit, iar in 2022, Kishida a crescut-o la 2% pana in 2027 – pe cale de a deveni al treilea cel mai mare buget de aparare la nivel global. Exercitiile militare comune au crescut, iar Japonia a semnat noi acorduri de aparare cu Australia si Regatul Unit.
De asemenea, Japonia si-a planificat cu atentie presedintia G7 a summitului de la Hiroshima. Asa cum a sustinut Parteneriatul Trans Pacific cuprinzator si progresiv, Japonia a cautat conducere in alte domenii. In 2022, Kishida a infiintat Grupul International de Persoane Eminente pentru o Lume fara Arme Nucleare si a devenit primul prim-ministru japonez care a participat la conferinta de revizuire a TNP, unde a prezentat „Planul de Actiune Hiroshima” antinuclear.
La inceputul lui 2023, cand Xi a petrecut trei zile in vizita la Putin la Moscova, Kishida a vizitat Kievul. El l-a invitat pe presedintele ucrainean Volodymyr Zelensky sa participe la summitul G7, preocupat de paralelele tulburatoare dintre amenintarile la adresa Ucrainei si amenintarile din Indo-Pacific. Articolul lui Kishida din Foreign Affairs , publicat in ajunul summit-ului, si-a exprimat angajamentul de a consolida „o ordine internationala libera si deschisa”. Reafirmand principiile unui comunicat G7 din aprilie 2023, Kishida a imaginat „o lume fara arme nucleare”.
Pentru a pregati scena, Kishida a lansat summitul G7 salutand liderii G7 la Parcul Memorial al Pacii din Hiroshima. In timp ce Viziunea de la Hiroshima privind dezarmarea nucleara i-a dezamagit pe abolitionistii nucleari, ea a reafirmat, de asemenea, abtinerea de lunga durata a Japoniei de a dobandi propria descurajare nucleara, chiar si in acest moment critic. Japonia si-a mentinut cursul.
